N-am mai scris de mult timp, desi fiecare zi imi pare o poezie. Si randurile ma trag in mii de directii si tu esti unul din acele randuri si parca dintre ele toate tu ma tragi mai tare...
Ce as putea face altceva decat sa vin la tine si sa iti scriu si eu... o poezie...
Ma uit la tine si tac...
Cuvintele ar sari din mine ca niste copii intr-un lac
In verile incalzite de soare si bucurie,
dar stai... stai sa ma mai uit putin la tine!
In ochii tai timpul parca sta in loc
L-as tine in palma, dar se transforma in foc!
Stralucirea lui iti arde in privire
E pasiunea ta pentru viata si iubire!
O imagine incantatoare...
Se leaga de glasul tau ... si prinde culoare
Si spune povesti cum nimeni n-a mai reusit...
Te-as asculta la nesfarsit,...la nesfarsit!
Te tin de mana si ma cuprinde un fior
Cald, dar descopar ca pe pielea ta usor...
Sunt scrise sentimente mii si mii
Si le-as citit cu acelasi interes... in fiecare zi!
La fel ca la inceput traiesc si acum
Cu sentimentul de a te cunoaste... ce-i drept...putin cam nebun!
Pentru ca se joaca in mine de cate ori te intalnesc...
Ca un copil zapacit si inocent...pe care sa-l stapanesc nu reusesc!
Ce as putea mai mult sa imi doresc?
Imi desenezi in suflet fericire
Si cred uneori ca e un fel de magie...
Ca altceva nu stiu... decat sa te iubesc, sa te iubesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu