miercuri, 9 septembrie 2009

o secunda

O secunda... drumurile noastre s-au pierdut in noapte...
Dar oare ce s-a intamplat?
Stelele toate ar trebui stinse si luna singura pe cer sa straluceasca,
Sa simta o secunda fara soare lumea cum e,
Sa inteleaga nebunia unui indragostit cum poate
Intr-o secunda gandurile sa ii piara toate.
Si oare unde ele se vor revarsa?
Catre chipul iubitei care pe cer zambea
Si care-ntr-o secunda iubirea i-o va transforma in stea.
Cum poti trai fara sa sti cum e?
Cum poti vorbi cand n-ai simtit?
Cum poti iubi cand n-ai trait?
A fost o data, dar etern va fi
Un juramant purtat din prima clipa
Ca prima iubire nici de moarte nu poate fi oprita...
Atat va ramane dragul meu dupa aceasta noapte...
Pentru fiecare stea pe cer privita
O scanteie din povesti rasare,
Dar fiecare scanteie apare dintr-o poveste ce spune... ca de iubire... nu ai scapare.

Niciun comentariu: